Windows sunt elementele care ne conectează la lumea exterioară. Din ele este că peisajul este încadrat și se definesc confidențialitate, iluminatul și ventilația naturală. Amestecă, pe piața construcțiilor, găsim diferite tipuri de deschideri.
Unul dintre elementele arhitecturale principale, cadrul ferestrei, este fundamentul proiectului de construcție. Culmerile pot varia ca mărime și material, precum și tipul de închidere, cum ar fi sticla și obloanele, precum și mecanismul de deschidere, iar Windows poate interfera cu atmosfera spațiului interior și proiectului, creând un mediu mai privat și versatil sau cu mai multă lumină și excitare.
În general, cadrul este format dintr -o tulpină montată pe perete, care poate fi confecționată din lemn, aluminiu, fier sau PVC, unde foaia - elementul care sigilează fereastra cu materiale precum sticlă sau obloane, care pot fi fixate sau mobile - este stabilită. Când pot fi mișcate, acestea pot fi deschise și închise în mai multe moduri diferite, ocupând un spațiu mai mult sau mai puțin proiectat în afara peretelui.
Ele constau dintr -un cadru de șine prin care se desfășoară foile. În urma mecanismului său de deschidere, zona de ventilație este de obicei mai mică decât zona ferestrei. Aceasta este o soluție bună pentru spații mici, deoarece are o proiecție neglijabilă în afara perimetrului peretelui.
Ferestrele din cazuri urmează același mecanism ca ușile tradiționale, folosind balamale deschise pentru a fixa foile pe cadru, creând o zonă de ventilație totală. În cazul acestor ferestre, este important să prezicem raza de deschidere, fie că este externă (cea mai comună) sau internă, și să prezice spațiul pe care această frunză îl va ocupa pe peretele din afara zonei ferestre.
Utilizate pe scară largă în băi și bucătării, ferestrele înclinate funcționează prin înclinare, o bară laterală care mișcă fereastra pe verticală, deschizându -se și închiderea. Sunt de obicei ferestre mai liniare, orizontale, cu o zonă de ventilație redusă, ceea ce face ca multe proiecte să opteze pentru a adăuga mai multe ferestre unghiulare pentru a crea o fereastră mare, cu o mică deschidere.
Similar cu ferestrele înclinate, ferestrele maxime-AR au aceeași mișcare de deschidere, dar un sistem de deschidere diferit. Fereastra înclinată are o pârghie pe axa verticală și poate deschide, de asemenea, mai multe foi în același timp, în timp ce fereastra de aer maxim se deschide de pe axa orizontală, ceea ce înseamnă că fereastra poate avea o deschidere mai mare, dar doar una. Se deschide de la perete proiecția este mai mare decât proiecția oblică, care necesită o poziționare atentă a obiectelor sale și este de obicei plasată în zonele umede.
O fereastră rotativă este formată din foi care sunt rotite în jurul unei axe verticale, centrate sau compensate din cadru. Deschiderile sunt transformate atât intern, cât și extern, ceea ce trebuie prevăzut în proiect, în special în ferestre foarte mari.
Ferestrele de pliere sunt similare cu ferestrele de caz, dar foile lor se apleacă și se prind împreună atunci când sunt deschise. În plus pentru deschiderea ferestrei, fereastra de creveți permite deschiderea complet deschisă, iar proiecția sa trebuie luată în considerare în proiect.
Sash -ul este format din două foi care rulează pe verticală, suprapunându -se între ele și permițând deschiderea jumătate din intervalul complet al ferestrei. Cum ar fi ferestrele glisante, acest mecanism nu iese din perete și este aproape limitat în limite, ceea ce îl face ideal pentru spații mici.
Ferestrele fixe sunt ferestre în care hârtia nu se mișcă. De obicei, constau dintr -un cadru și închidere. Aceste ferestre nu se lipesc din perete și sunt adesea folosite pentru a se concentra pe funcții precum iluminarea, conectarea priveliștilor specifice fără ventilație și restrângerea comunicării cu lumea exterioară.
În plus față de tipul de deschidere pe care îl au, ferestrele variază, de asemenea, în funcție de tipul de sigiliu pe care îl au. Fișele pot fi translucide și pot fi închise cu materiale precum plase de țânțari, sticlă sau chiar policarbonat. Sau pot fi, de asemenea, opace, permițând ventilația, așa cum este cazul cuticulelor clasice, care aduc o vibrație specială mediului.
Adesea, un singur mecanism de deschidere nu este suficient pentru nevoile proiectului, ceea ce duce la un amestec de diferite tipuri de deschideri și sigilii într -o singură fereastră, cum ar fi combinația clasică de ferestre și ferestre plate, unde frunzele de deschidere sunt obloane, iar ghilotina are sticlă translucidă. O altă combinație clasică este combinația de tonuri fixe cu tovarășii mobile, cum ar fi ferestrele alunecute.
Toate aceste alegeri afectează ventilația, iluminarea și comunicarea între spațiile interioare și exterioare. Furthermore, această combinație poate deveni un element estetic al proiectului, aducând propria identitate și limbaj, pe lângă aspectul funcțional sensibil. Pentru aceasta, este important să luăm în considerare ce material este cel mai bun pentru ferestre.
Acum veți primi actualizări pe baza următoarelor dvs.! Personalizați -vă fluxul și începeți să urmați autorii, birourile și utilizatorii preferați.